Afla Detoate

Obsesia pentru curățenie: 3 motive psihologice

Dorința de a face și a menține ordinea și curățenia – nu este o trăsătură rea, nu-i așa? De obicei, percepem oamenii ordonați ca buni organizatori. Dar ce declanșatoare psihologice se ascund în spatele necesității de a șterge praful și de a așeza totul pe rafturi?

1. COMPLEXUL PERFECȚIONISTULUI

„Perfecționismul și setea de curățenie merg mână în mână” –  spun psihologii Martin Anthony și Richard Swinson. Perfecționiștii percep curățenia ca pe una dintre provocările dificile ale vieții. Întrucât puritatea 100% poate fi obținută doar în sterilizator, ei sunt dispuși să realizeze acest obiectiv iar și iar. Cu atât mai mult că rezultatul (deși temporar) se observă imediat.

2. ANXIETATEA ACUTĂ SAU CLUTTEROFOBIA

Printre persoanele obsedate de curățenie există o mulțime de oameni anxioși. Punând lucrurile în ordine, ei simt că își recapătă controlul asupra vieții și emoțiilor.

Frica de dezordine sau clutterofobia poate avea motive genetice, întrucât curățenia a reprezentat cândva un avantaj serios pentru supraviețuire într-un mediu în care încă nu erau inventate antibioticele, spune psihoterapeutul Tom Corboy. Problema este că astăzi această anxietate poate apărea din diferite motive nesemnificative.

CITESTE SI  Tristetea te poate imbolnavi, iata ce organe iti afecteaza

„O pasiune nestăpânită pentru ordine și setea de control sunt comune persoanelor care au crescut într-un mediu instabil”, spune Glen Croston, biolog și autor al cărților despre psihologia riscului. De exemplu, unul dintre părinți a lipsit constant sau era alcoolic, familia a întâmpinat probleme financiare grave, casa era mereu murdară. Copilul încerca să câștige cel puțin un spațiu mic de ordine și chiuveta spălată din bucătărie, în acest caz, devine stabilitatea iluzorie.

3. SCOPUL DE A FI BUN

Nu este o coincidență că ritualurile de purificare ocupă un loc atât de mare în toate religiile lumii. Respectarea normelor religioase și sociale, conștiinciozitatea, decența sunt caracteristice curățeniei. „Oamenii ordonați, de regulă, se consideră conștienți și responsabili. Ei se gândesc înainte de a acționa.”, explică Sam Gosling, profesor de psihologie. Cu toate acestea, cercetările sale au descoperit că, deși ordonați, acești oameni nu sunt mai empatici sau mai buni decât cei care își împrăștie lucrurile.

CITESTE SI  Sfaturile neurologului Alex Korb: 4 Metode de a scăpa de stres și de a-ți îmbunătăți dispoziția!

David Friedman, autorul cărții ”Dezordinea ideală” este convins că, dorind să fie corecți și blocându-și toate impulsurile nedorite cu aceeași grijă cu care fac ordine, oamenii ordonați se aruncă într-o capcană.

În primul rând, mediul prea „perfect” nu lasă loc creativității. „Ați exclus tot ce este greșit – nu întârziați niciodată, rar vărsați sau spargeți ceva, dar norocul vă însoțește foarte rar”, scrie el. Masa dezordonată sau bucătăria murdară – sunt marca comercială a oamenilor de știință celebri sau a bucătarilor talentați. În haos ei se simt liberi să creeze și să cerceteze.”

În al doilea rând, pedanții pierd la fel de mult timp pentru a menține ordinea, precum cei dezordonați pentru a-și căuta cheile și alte lucruri necesare. „Întâlnesc sute de oameni care îmi povestesc despre obsesia lor pentru curățenie. Și toți recunosc că acest lucru le provoacă disconfort. Oamenii ordonați pur și simplu nu pot trăi diferit: sunt prizonierii propriilor obiceiuri.” – rezumă autorul.