Afla Detoate

Crezul oamenilor din Deltă: "Când nu aveam ce mânca, mâncam caviar". Cele mai scumpe icre se înfulecau cu polonicul la Sfântu Gheorghe

Ilie Marcu, mâncând cu poftă caviar FOTO Arhivă Eduard Acsente

O fotografie postată pe Facebook readuce în memoria localniclor din Deltă o perioadă demult apusă: când caviarul se mânca la orice masă. Pentru oamenii din baltă nu era un lux, ci făcea parte din meniul zilnic.

Din vremea în care preţul caviarului se stabilea la Sfântu Gheorghe, a rămas o fotografie care reprezintă radiografia acestui ţinut: un pescar muşcă cu poftă dintr-o felie de pâine peste care este o cantitate dublă de caviar

Fotografia din anii `80 a fost postată de Eduard Acsente, care s-a născut pe tărâmul dintre ape. El ne explică cum din fotografie zâmbeşte cu înţeles socrul său, Ilie Marcu, care acum are 73 de ani. „La Sfântu Gheorghe, când nu aveam ce mânca, mâncam icre negre“, spune Acsente.

În anii `70–`80, monopolul pescuitului de sturioni îl deţineau pescarii din Sfântu Gheorghe. De la 80, numărul lor a ajuns la 700 în anul 1998. Icrele de morun se vindeau atunci cu 200 de euro kilogramul.

În anii ’60, pescarii ucraineni din Sfântu Gheorghe erau vizitaţi permanent de turişti în căutare de sturioni. „Toţi aveau telefoane fixe la vremea aceea. Ucrainenii aveau o tradiţie de pescuit, ei făcuseră acest lucru demult, pe Don. Obiceiurile lor nu pot fi stinse cu un ordin, cum este ordinul de interzicere a pescuitului de sturioni. Trebuie să le oferi ceva la schimb, să aibă un mod de viaţă decent“, spune Radu Suciu, cercetător la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Delta-Dunării.

CITESTE SI  Cine este bărbatul care şi-a ucis întreaga familie după o vizită misterioasă la o mănăstire. Psiholog: "Omul a suferit o criză psihotică"

Pescarii din Sfântu Gheorghe predau cota de peşte şi tot mai reuşeau să strecoare în cizme o păstrugă, din care hrăneau mai apoi cinci-şase turişti. Apoi, cantităţile capturate s-au redus drastic după construirea barajelor de la Porţile de Fier, când aceste specii nu au mai putut migra pe Dunăre pentru a-şi depune ouăle.

Sturionii trăiesc pe Pământ de peste 200 de milioane de ani. Ei se pot reproduce după 8 şi 14 ani, atunci când ajung la maturitate. Unii sturioni pot trăi chiar şi 100 de ani.

Cel mai bun borş de peşte

De altfel, gospodinele din localitate ştiu să prepare cele mai gustoase mâncăruri tradiţionale din peşte. Dumitriţa Ivanov, din Sfântu Gheorghe, care a câştigat premiul I la Festivalul borşului de peşte de la Crişan, ne-a dezvăluit reţeta celui mai bun borş de peşte.

CITESTE SI  A vrut sa afle daca si masina ei sufera de aceeasi "problema". Ce a gasit soferita unei Cupra sub logo-ul SEAT de pe motor

Ea spune că apa se pune la fiert şi, când a dat în clocot, se adaugă zarzavatul tăiat mărunt: ceapă, morcov, ţelină, varză, cartofi, pătrunjel şi, neapărat, leuştean.

Când legumele sunt fierte se acreşte borşul de peşte. „Noi obişnuim să punem suc de roşii, lămâie sau oţet, dar şi zer de brânză proaspătă“, spune Dumitriţa Ivanov.

La final, în oală se adaugă şi bucăţile de peşte tăiate cuburi. Acest fel de ciorbă se face cu somn şi şalău. Peştele se lasă la fiert doar 10-15 minute.

Ca orice om al Deltei, nici pentru Dumitriţa Ivanov nu există masă fără peşte. „Doar în Postul Mare nu mâncăm peşte“, râde ea. Femeia mai spune că, în restul anului, dacă trec două-trei zile şi nu mănâncă peşte, aleargă ca pisicile după o coadă de peşte. Din casa lor nu lipseşte niciodată. Dacă nu e proaspăt, e afumat sau marinat.

sursa: adevarul.ro

Altii mai citesc si.. (sc_adv_out = window.sc_adv_out || []).push({ id : „553883”, domain : „n.ads3-adnow.com” });